Skip navigation

In cadrul proiectului MUZEU FOCUS organizat de Reteaua Nationala a Muzeelor, impreuna cu Institutul de Cercetari Eco-Muzeale din Tulcea, finantat de AFCN, a fost inclus si un studiu online de marketing privind realizarea de investigatii privind publicul in muzeele romanesti. Din cele peste 150 de muzee de pe tot teritoriul Romaniei incluse in studiu au raspuns 62 de muzee (35% dintre respondenti reprezinta muzee de istorie, 16% muzee de stiinte naturale, 14% muzee de etnografie, 10% muzee de arta). Din punct de vedere al tipului de muzeu, peste 50% dintre respondenti reprezinta muzee judetene, cca. 30% – muzee nationale, aproape – 13% muzee ale orasului. Repartitia respondentilor determina ca acest studiu sa fie reprezentantiv numai in cazul muzeelor nationate si a celor judetene. Atragem de asemenea atentia ca, tinand cont de limitele si sursele de eroare, studiul ar putea prezenta o situatia ceva mai buna decat cea reala.

Scopul studiului a fost identificarea practicilor privind studiile de marketing in muzeele din Romania: Care este tipologia studiilor care se realizeaza in muzeele din Romania? Exista particularitati in functie de tipul muzeelor? Cat de frecvente sunt studiile privind publicul muzeelor romanesti? Cine realizeaza studii intr-un muzeu – un angajat, un expert din afara muzeului, o organizatie specializata? Care este importanta pe care reprezentantii muzeelor romanesti o acorda studiilor privind vizitatorii?

Rezultatele obtinute arata ca cea mai frecventa modalitate de obtinere a opiniei vizitatorilor este prin intermediul cartii vizitatorilor – peste 80% dintre respondenti, urmata de discutii periodice cu vizitatorii – peste 50%. Numai 25% dintre muzee inregistreaza opiniile vizitatorilor prin intermediul chestionarelor, o metoda stiintifica si sistematica de inregistrare.

In ceea ce priveste frecventa studiilor privind vizitatorii, respondentii au declarat ca in aproape 30% dintre muzee nu s-a realizat nici un astfel de studiu in ultimii 5 ani. Numai in 5% dintre muzee s-au realizat peste 10 studii in ultimii 5 ani. Respondentii au fost intrebati si de interesul pentru a afla opiniile si caracteristicile celor care nu viziteaza muzeul – cca. 60% nu au realizat nici un studiu pe aceasta tema, in timp ce aproape 30% au realizat sub 3 studii in ultimii 5 ani. Peste 30% dintre muzee par sa nu fie interesate de impactul expozitiilor pe care le organizeaza, nerealizand nici un studiu pe aceasta tema. Cam 50% dintre muzee au realizat cel mult 3 studii in ultimii 5 ani pentru a afla care este acest impact. Procentajele sunt si mai mici in ceea ce priveste evaluarea impactului programelor educationale ale muzeului – aproape 40% dintre muzee nu au realizat nici un astfel de studiu in ultimii 5 ani, si acelasi procent a realizat pana la 3 studii in acelasi interval de timp.

In ceea ce priveste importanta studiilor privind vizitatorii, peste 90% dintre respondenti considera ca aceasta este vitala pentru muzeu, dar procentul celor care considera ca studiile aduc informatii noi privind vizitatorii este ceva mai mic. Principala cauza identificata este lipsa personalului specializat, urmata de lipsa de fonduri.

Concluzii: Desi este o preocupare pentru realizarea de studii privind vizitatorii, rareori muzeele romanesti realizeaza studii sistematice, bazate pe metodologii validate de investigare. Datele sugereaza ca respondentii acorda termenului de „cercetare” un alt sens comparativ cu cel utilizat in sfera sociologiei sau marketingului.
Sursa de informatii cea mai utilizata pentru a afla opiniile vizitatorilor este cartea vizitatorilor, care nu reprezinta o metoda stiintifica pentru a obtine date reprezentative. Mai putin de o cincime dintre muzee nu au realizat niciodata nici un fel de investigatie privind publicul lor, si peste un sfert dintre muzee nu au realizat nici o cercetare pe baza de chestionar in ultimii 5 ani.
Interesul mai mare din muzee, reflectat prin frecventa mai mare de investigatii, este pentru cunoasterea caracteristicilor vizitatorilor si evaluarea impactului unei expozitii. Mai bine de jumatate de muzee declara ca au realizat si investigatii privind persoanele care nu viziteaza muzeul.
Majoritatea studiilor privind publicul sunt realizate de angajati ai muzeelor, desi in majoritatea acestor situatii personalul nu a beneficiat de un program de pregatire profesioala in acest domeniu. In aceste conditii, riscul ca studiile realizate sa fie neprofesioniste este foarte mare. Unele muzee dispun de un angajat sau un departament specializat in realizarea de studii de marketing. Principalul motiv identificat pentru nerealizarea mai frecventa de investigatii privind publicul este lipsa de pregatire a personalului.

9 Comments

  1. As dori sa stiu de unde as putea sa achizitionez acest studiu!

  2. sigur, trimit pe email rezultatele…

  3. Felicitări pentru realizarea unui asemenea proiect atât de necesar pentru muzeologia românească.
    Aş dori să intru în legătură cu echipa de proiect .
    Multumesc!!!!!

  4. Multumim pentru felicitari si ne bucuram de interes. Putem fi contactati la alexandra.zbuchea@comunicare.ro

  5. Va admir pentru inclinarea dvs spre acest domeniu al marketingului cultural. As dori si eu sa intru in posesia acestui studiu si daca se poate si aveti ceva materiale in legatura cu campaniile de promovare ale muzeului Grigore Antipa sau orice alt muzeu din strainatate va rog sa-mi trimiteti si mie pe diabolika_ana@yahoo.com….tin sa precizez ca aceste materiale imi sunt de mare folos in pregatirea lucrarii mele de licenta. Va multumesc si va stau la dispozitie.

  6. Ref Anna – am trimis pe email mai multe materiale care sper sa fie de folos. Succes cu lucrarea de licenta

  7. Nu pot decat sa va multumesc din suflet si mult sucees in proiectele viitoare!!

    • Dan Ottiger Dumitrescu (Elvetia)
    • Posted Februarie 13, 2009 at 5:31 pm
    • Permalink
    • Răspunde

    Consultarea publicatiei Travaux du Muséum d’Histoire naturelle „Grigore Antipa” din Bucuresti(1971, 1977, 1979 etc.) va permite sa constatati ca studiul vizitatorilor acestui muzeu – mai intai cantitativ, iar apoi si calitativ (structura publicului) – a reprezentat o tendinta de cercetare serioasa intr-o vreme cand in Romania comunista statisticile erau in general trucate, iar despre marketing nici nu se putea vorbi. Principalul merit in incurajerea unor astfel de lucrari de muzeologie l-a avut, fara indoiala, eminentul om de stiinta Dr doc. MIHAI BACESCU, Directorul acelei venerabile institutii pana in anul 1988.

  8. Ref. Dan Ottinfer Dumitrescu
    Asa este, Muzeul Antipa a tinut o evidenta detaliata pe termen lung a vizitatorilor. Chiar si studiile de structura sunt tot de natura cantitativa. Studii calitative insa nu s-au facut decat sporadic, din initativa dnei Aurora Stanescu. In general aceste studii eu vizat obiective legate de unele programe publice pe care Dna Stanescu le-a coordonat.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: